Programul de guvernare al noului ministru al justiției, Florin Iordache
Vă prezentăm programul de guvernare al noului ministru al justiției, dl Florin Iordache:
Guvernul susține valorile fundamentale ce consacră următoarele principii:
• România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme.
• Statul este organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale, politica dialogului și cooperării promovată de ministerul justiției între cele trei puteri în intervalul 2013-2015 urmând a fi continuată și dezvoltată.
• Statul român are obligația de face cunoscută LEGEA tuturor beneficiarilor săi, asigurând astfel înțelegerea normei ca prima premisă a aplicării corecte și a prevenirii încălcării legii, încheierea de parteneriate cu toate profesiile juridice urmând a juca un rol important în acest proces.
• Justiția reprezintă acea putere a statului chemată să realizeze un serviciu public, părțile având dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
• Un sistem de justiție modern, eficient, accesibil și de calitate, adaptat cerințelor societății contemporane (e-justice, reducerea duratei proceselor, jurisprudență unitară, specializare, integritate, transparență) și capabil să răspundă provocărilor viitorului, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea economică și socială a țării.
• Justiția se înfăptuiește în numele legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de garant al independenței justiției este chemat să asigure condițiile de imparțialitate și responsabilitate ale acestui serviciu public esențial pentru democrația din România.
• Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de tratament inuman ori degradant. Politica penală a statului se elaborează pe baza cunoașterii științifice a fenomenului criminalității și a celor mai adecvate forme de prevenire, sancționare și reintegrare socială, în acord cu standardele internaționale.
• Punerea în executare cât mai rapidă a hotărârilor judecătorești, indiferent de materie, precum și recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni, reprezintă elemente fundamentale ale menținerii încrederii cetățenilor și mediului de afaceri în actul de justiție.
• La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are capacitatea de a contribui la crearea unui spațiu juridic european bazat pe încredere reciprocă și eficientă în fața provocărilor viitorului.
• Începând cu 2017, vizăm modernizarea legislației privind sistemului judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE, împiedicând astfel apariția exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului. Și în sistemul judiciar vom aplica aceleași principii descrise la mediul de afaceri.
• Vom aplica de îndată deciziile CCR, care nu au fost preluate în legislația românească și totodată vom iniția dezbateri privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraților, a modificării Legii răspunderii ministeriale, precum și a răspunderii celor din administrația publică.
• Se va realiza o analiză riguroasă la nivelul penitenciarelor care va viza elaborarea unui program de măsuri imediate de natura legislativă și administrativă. Scopul este crearea de condiții care să respecte statutul și demnitatea umană și să evite sancționarea României de către organismele internaționale.
MĂSURI
Politica Dialogului
1. Instituirea unui mecanism de dialog permanent între reprezentanții celor trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească.
În vederea îndeplinirii acestei măsuri, va fi semnat un Memorandum pentru a stabili forme concrete de lucru.
2. Demararea unei campanii de informare publică asupra proiectului de legislație gratuită oferită populației de ministerul Justiției.
3. Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent, va avea un rol important în procesul de cunoaștere a literei și spiritului actelor normative.
4. Constituirea la nivelul tuturor instanțelor de judecată a unor centre de informare (similar celor existente în instanțele din statele UE), conținând materiale despre principalele proceduri judiciare, precum și cu privire la principalele evoluții normative.
Materialele documentare vor fi realizate de Ministerul Justiției în cooperare cu CSM, organizații neguvernamentale, fără a se limita la variante tipărite sau informări doar la sediul instanței.
5. Asanarea normativă
Numărul mare de acte normative adoptate și modificarea frecventă a legislației a condus la o pierdere a încrederii populației în sistemul de drept. Ministerul Justiției va constitui un compartiment special, cu următoarele obiective de realizat în cooperare cu toate profesiile juridice:
• Evaluarea legislației României și reașezarea ei pe alte baze, începând de la studiile de impact până la cunoașterea legii de către cetățeni și aplicarea de către autoritățile publice.
• Restrângerea numărului de acte normative și corelarea cu legislația europeană.
• Codificarea pe domenii de activitate și eliminarea normelor metodologice din legi.
6. Dezvoltarea proiectului Educația juridică în școli, pornind de la Protocolul semnat în 2013 între Ministerul Justiției, CSM, Ministerul Public și Ministerul Educației Naționale.
Accesul la Justiție
7. Implementarea la nivel național a proiectului Dosarul electronic (Efecte: se reduc costurile de administrare a instanțelor: hârtie, spații de arhivare și costurile de deplasare, copiere, suportate de cetățeni și companii.)
8. Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în bani (Efecte: pentru a stimula introducerea în circuitul civil a imobilelor, terenuri sau alte categorii, a căror situație juridică este neclară ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesoluționării unor partaje.)
9. Acordarea de către avocați a unei consultații anuale gratuite celor care îndeplinesc condițiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal (Efecte: facilităm accesul la justiție și degrevarea instanțelor de judecată – plata acestor onorarii se va asigura din bugetul ministerului Justiției.)
Eficiența și calitatea actului de justiție
Scăderea duratei proceselor și degrevarea instanțelor
10. Continuarea procesului de rearondare teritorială, ca formă de reducere a volumului mare de cauze de soluționat la unele instanțe precum și identificarea împreună cu reprezentanții sistemului judiciar a unor noi forme de degrevare (Efecte: scăderea timpului de soluționare a dosarelor în instanțe supraîncărcate, aflate de regulă în capitalele de județ: există instanțe unde media de dosare de soluționat/judecător este de 2.000, iar altele în care întreaga instanță are de soluționat același număr.)
11. Profesionalizarea și recredibilizarea formelor alternative de soluționare a conflictelor, cum ar fi medierea și arbitrajul precum și încurajarea utilizării procedurilor notariale.
12. Consultarea reprezentanților sistemului judiciar în vederea identificării și modificării acelor acte normative care contribuie la încărcarea artificială a unei instanțe de judecată.
Practica Unitară
13. Consultarea reprezentanților sistemului judiciar în vederea identificării și modificării acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practică neunitară, precum și publicarea practicii judecătorești relevante pe paginile de internet ale instanțelor de judecată.
14. Consolidarea capacității ICCJ de a-și îndeplini rolul constituțional de unificator al practicii judiciare prin asigurarea resurselor materiale și umane, inclusiv a unui sediu corespunzător în proiectul Justice District – Cartierul de Justiție, precum și degrevarea ICCJ de competențe ce încarcă nejustificat activitatea instanței supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumă aproximativ 25% din resursele instituției și conduc la numeroase amânări în soluționarea cauzelor.
Resurse materiale și investiții
15. Continuarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor din capitalele de județ (25 sedii pentru instanțe și 15 sedii pentru parchete), conform Memorandumului adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014.
16. Realizarea Cartierului pentru Justiție – Justice District din București pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei și ministerul Culturii.
17. Un procent de 10% din taxele judiciare va fi alocat direct pentru nevoile de administrare a instanțelor de judecată.
Resurse umane
18. Suplimentarea personalului din cadrul instanțelor, precum și echilibrarea, împreună cu CSM, a schemelor de judecători, astfel încât să se ajungă la un raport de 1,5 – 2 grefieri/judecător, în acord cu standardele europene (Efecte: eliminarea situației absurde în care procesele sunt soluționate într-un an de zile, iar comunicarea soluțiilor poate dura tot un an).
19. Revizuirea statului personalului auxiliar în acord cu cerințele noilor coduri precum și standardizarea schemelor de personal în funcție de dimensiunea/volumul de activitate al instanței sau parchetului.
Drepturi fundamentale
Pornind de la realitatea unui sistem penitenciar învechit care nu își poate realiza rolul de custodiere și reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum și de la faptul că pe rolul CEDO se află aproximativ 1.000 de cauze privind nerespectarea condițiilor de detenție, sunt necesare măsuri pe termen scurt și mediu:
20. Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere acolo unde locațiile permit.
21. Alocarea de fonduri europene conform solicitării transmise de România și Italia, în martie 2015, cărora li s-au adăugat alte 10 state membre, pentru finanțarea infrastructurii de penitenciare. Efecte: respectarea drepturilor fundamentale, reducerea supraaglomerării și evitarea condamnării României la plata unor sume importante ca urmare a condamnării de către CEDO.
22. Consolidarea sistemului de probațiune ca formă de diminuare a populației din penitenciare.
23. Aplicarea Strategiei de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, elaborată pentru perioada 2015-2019. Efecte: ținta de reducere a recidivei de la 40% la 30% și diminuarea astfel a costurilor cu anchetarea, judecarea, condamnarea și executarea pedepselor.
24. Reînființarea Institutului Român de Criminologie, instituție independentă, pentru ca împreună cu Ministerul Justiției, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Parlamentul României, reprezentanții sistemului judiciar și facultățile de drept, să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală ale statului român. Efecte: legislația penală se bucură de stabilitate și să se evite conflictul cu textele constituționale referitoare la drepturi fundamentale.
25. Promovarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva 346/2016.
Independență și responsabilizare
26. Admiterea în magistratură în acord cu exigențele europene privind pregătirea profesională, buna reputație și vocația, pregătirea de specialitate și deontologică, precum și creșterea importanței evaluării calitative a activității.
27. Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv sporirea capacității de cunoaștere prin cooptarea în consiliu a unui reprezentant al avocaților și a unui profesor universitar, reprezentant al facultăților de drept, ambii aleși direct, precum și consolidarea Inspecției Judiciare, instituții chemate să vegheze, în același timp, la respectarea independenței sistemului judiciar, dar și la menținerea integrității, profesionalismului, imparțialității și responsabilității magistraților, condiții esențiale pentru un act de justiție de calitate și eficient.
Justiție pentru mediul de afaceri
28. Extinderea numărului de instanțe specializate în materie comercială de la 3 (Cluj, Pitești și Târgu Mureș) la 15, respectiv în București și în reședințele de județ în care funcționează curți de apel, instanțe unde își vor desfășura activitatea judecători specializați. Efecte: utilizarea unor proceduri simplificate, condiții pentru a asigura practica unitară, predictibilă și termene scurte.
29. Înființarea unei instanțe pilot în materie de contencios administrativ și fiscal care să funcționeze în capitala țării.
30. Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerțului și preluarea de către această instituție a unor proceduri, vizând societățile comerciale, derulate în prezent la nivelul instanțelor.
Cooperare externă
31. Luând în calcul progresele României și atingerea benchmarkurilor, reperele inițiale ale MCV, Guvernul și CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii. Este importantă și transpunerea cu prioritate în legislația națională a directivelor europene care privesc sistemul judiciar.
👍Interviu cu Florin Iordache – Locurile de muncă bine plătite, cheia fericirii românilor
