Preţul unirii

24 ian. 2017
Vizualizari: 1527

Duminică seară, în Capitală, a avut loc un amplu marș de protest împotriva ordonanțelor de urgență privind un proiect de Lege a amnistiei și grațierii, precum și referitor la modificări ale Codului Penal și ale Codului de Procedură Penală. Potrivit relatărilor presei din România și ale corespondenților presei străine, la mitingul și marșul spontan au participat între 10.000-30.000 de persoane. Acțiuni similare, de mai mică amploare, au avut loc și în câteva orașe din țară. Printre participanții la proteste au fost văzuți și lideri ai PNL și USR. La proteste a participat și președintele țării.

„Am venit aici, în Piața Universității, ca și miile de români, ca să-mi arăt indignarea. O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept, ori așa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislația iar zeci, sute de politicieni certați cu legea să fie găsiți cu dosarele curate și să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignați”, a declarant șeful statului din mijlocul manifestanților veniți în Piața Universității, potrivit Jurnalul.ro.

Aceeași publicație face cunoscută și poziția liderului PSD față de manifestațiile din stradă, de duminică seară.

„Președintele PSD, Liviu Dragnea, a scris pe Facebook duminică seară că, la revenirea din SUA, l-a găsit pe președintele României „în fruntea unei noi mineriade”, „o manifestație neautorizată împotriva ordinii constituționale”, și a calificat protestele ca fiind „un început de lovitură de stat„ – scrie Jurnalul Național.

Și apropo de ordonanțele care au scos oamenii în stradă, CSM anunță că le va lua în discuție miercuri.

„În ședința din data de 25 ianuarie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza solicitarea Ministerului Justiției privind avizarea Proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală și a Proiectului de Ordonanță de Urgență pentru grațierea unor pedepse”, se arată în comunicatul CSM, citat de DC News

Decizia CSM este importantă pentru viitorul ordonanțelor și a dezbaterii din spatiul public pe tema amnistiei și grațierilor.

Un alt subiect de actualitate este Legea Bugetului pe 2017.

News.ro face o trecere în revistă a alocațiilor bugetare pentru ministerele cabinetului Grindeanu în 2017: „În proiectul de buget pentru 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a redus, față de 2016, fondurile alocate unor sectoare precum educația, internele sau serviciile speciale, dar a majorat bugetele pentru asistență socială, agricultură sau transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbției de fonduri europene”.

Proiectul de buget pe acest an a fost publicat luni, 23 ianuarie, în cursul dimineții, de Ministerul Finanțelor.

Actualitatea externă este deschisă de o știre care ne prezintă o altă față a României, o Românie europeană, implicată în gestionarea problemelor lumii.

„România își exercită, începând de luni, mandatul de președinte al Conferinței pentru Dezarmare de la Geneva, informează Ministerul Afacerilor Externe”- notează Agerpres.

La est de România, președintele Moldovei se arată mult mai apropiat de Rusia, decât predecesorul său.

„Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și-a făcut publică intenția de a anula acordul privind deschiderea unui Birou de legătură al NATO la Chișinău”, informează agenția de presă rusă TASS, citată de Agerpres, informație reluată de TVR.

Sărbătorim azi Unirea Principatelor Române. În întreaga țară se vor desfășura o serie de manifestații legate de acest eveniment. Nu ne vom opri asupra calendarului acestor evenimente, ci vom prezenta o poveste mai puțin știută legată de acest eveniment.

24 ianuarie, cunoscută ca Mica Unire, este un eveniment care a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.

Unirea s-a produs prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza în ambele principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Evenimentul s-a produs, după ce se realizase o uniune vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv a lui Gheorghe Bibescu. Încheierea războiului Crimeii a fost propice realizării unirii.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc din 1857, a făcut ca în cadrul Convenției de la Paris din 1858, Marile Puteri să ajungă la o înțelegere, prin care s-a acceptat o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859, unionistul Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducând practic, cele două state într-o uniune personală.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constituția adoptată în anul 1866 a stabilit că noul stat se va numi România.

Dar actul Micii Uniri nu ar fi fost posibil fără contibuția determinantă, dar mai puțin știută a Ecaterinei (Cocuța) Conachi, fiica logofătului Costache Conachi și a Smarandei Negri, mama marelui om politic Costache Negri.

La 17 ani (după moartea mamei sale) Ecaterina Conachi s-a măritat Nicolae Vogoride. Căsătoria era mai mult rezultatul unei înțelegeri între Costache Conachi – interesat să-i asigure fiicei sale, pe lângă avere, și un rang social înalt – cât și a lui Ștefan Vogoride, tatăl lui Nicolae Vogoride, un grec bogat, care nutrea pentru fiul său mari funcții în statul moldovean.

După moartea tatălui său, logofătul Costache Conachi, Ecaterina îi va da o împuternicire soțului ei, Nicolae Conachi Vogoride, pentru toată averea pe care o moștenise de la tatăl ei.

Vogoride va vinde aproape toată averea lui Conachi și va deveni caimacam (locțiitor al domnitorului, însărcinat cu administrarea Moldovei).

Vogoride primise toate asigurările că, în cazul în care Unirea celor două principate nu se va înfăptui, caftanul de domnitor al Moldovei va fi al său. Astfel, Ecaterina Conachi putea deveni prima doamnă a Moldovei.

Ecaterina Conachi Vogoride n-a ezitat să opteze pentru Unire. Pusă în situația de a alege între soț și opțiunea națională, aceasta s-a alăturat unioniștilor. Ecaterina Conachi a sustras corespondența secretă a lui Vogoride cu Înalta Poartă și Imperiul Habsburgic și i-a divulgat uneltirile separatiste în fața tuturor, trimițând scrisorile lui Vogoride în Franța, prin ambasadorul francez din Moldova. Scrisorile secrete ale lui Vogoride au fost publicate în „L’etoile du Danube” și au scandalizat marile Puteri.

Ca urmare, Nicolae Vogoride a fost înlocuit prin înalt hatișerif al sultanului din postul de caimacam, în octombrie 1858.

După Unire, Ecaterina Conachi l-a părăsit pe Nicolae Vogoride și a plecat în Europa. În 1864 s-a recăsătorit la Torino cu Emmanuele Ruspoli, principe de Paggia-Suaza, senator și sinodic al Romei, apropiat al regelui Vittorio Emanuele al II-lea.

Povestea Micii Uniri nu se putea scrie fără contribuția Ecaterinei (Cocuța) Conachi, care și-a sacrificat familia, averea și chiar și titlul de primă doamnă a Moldovei, pentru ca românii să fie astăzi împreună.

La mulți ani, români!

Bună dimineața!

Prețul unirii was last modified: ianuarie 24th, 2017 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: