Schemele de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 (O.U.G. nr. 3/2015)

 
În M. Of. nr. 191 din 23 martie 2015, s-a publicat O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (M. Of. nr. 97 din 6 mai 1991; cu modif. ult.).

Ordonanța a fost adoptată având în vedere următoarele:

– faptul că reforma politicii agricole comune reprezintă o schimbare fundamentală a acestei politici față de perioada 2007-2014, cu noi reglementări de care fermierii trebuie să țină cont cât mai urgent în activitatea lor viitoare;

– necesitatea creării unui cadru național adecvat și eficient pentru managementul și implementarea tehnică și financiară a fondurilor comunitare acordate României prin noua politică agricolă comună,

– faptul că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor de reglementare propuse prin prezenta ordonanță de urgență va avea ca efect imposibilitatea respectării calendarului stabilit prin legislația comunitară din domeniu referitor la perioada de depunere a cererilor de plată, cu impact asupra celor peste un milion de beneficiari ai acestor scheme;

– faptul că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență poate avea consecințe nefavorabile atât în plan economic, cât și în plan social, în principal prin neaccesarea în condiții optime a celor circa 10,85 miliarde euro alocate României pentru perioada 2015-2020, în cadrul pilonului I al politicii agricole comune, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României,

– faptul că agricultura reprezintă una dintre prioritățile majore ale Guvernului.

Ordonanța a fost adoptată având în vedere cadrul general de acordare a plăților în agricultură, în sectoarele vegetal și zootehnic, în conformitate cu mecanismele prevăzute de legislația Uniunii Europene, și anume:

– Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

– Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

– Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat;

– Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității;

– Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea.

Schemele de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020

Cap. I: „Domeniul de aplicare și definiții”

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) Prezenta ordonanță de urgență aprobă schemele de plăți, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, respectiv schemele de plăți directe și ajutoarele naționale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

2) Schemele de plăți directe sunt următoarele:

a) schema de plată unică pe suprafață;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

(3) Ajutoarele naționale tranzitorii – ANT se acordă în domeniul vegetal și zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.

Art. 2 are următorul conținut:

„(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, următorii termeni se definesc astfel:

a) cedent înseamnă beneficiarul a cărui exploatație este transferată unui alt beneficiar;

b) cererea unică de plată este cererea de ajutor și/sau de sprijin, după caz, în cadrul oricăreia dintre plățile prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Național de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

c) cesionar înseamnă beneficiarul căruia i se transferă exploatația;

d) culturi permanente înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotație a culturilor, altele decât pajiștile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulți ani;

e) exploatație înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate pentru activități agricole și gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;

f) fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă;

g) iarbă sau alte plante furajere erbacee înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod obișnuit pe pajiști permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de semințe pentru pajiști și pot fi utilizate în hrana animalelor;

h) pajiști permanente înseamnă pășuni permanente și fânețe permanente care reprezintă terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani; această noțiune poate include și alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante;

i) pârloagă înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1 an, pe același amplasament, întreținut în bune condiții agricole și de mediu;

j) pepiniere înseamnă următoarele suprafețe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole și vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi și de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepția arborilor pentru nevoile proprii ale exploatației, crescuți în zona împădurită, pepiniere de arbori și arbuști pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri și alți arbuști ornamentali, conifere ornamentale, precum și portaltoii acestora și materialul săditor;

k) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale reprezintă forme de organizare a desfășurării activităților economice constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008;

l) specii forestiere cu ciclu scurt de producție înseamnă suprafețe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;

m) strat de referință înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referință așa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 25 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității;

n) suprafață agricolă înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă și de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

o) terenuri arabile înseamnă terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solare sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile;

p) transferul unei exploatații înseamnă vânzarea, arendarea, moștenirea sau orice alt transfer definitiv care are drept obiect unitățile de producție în cauză.
(2) În sensul alin. (1) lit. f) expresia „activitate agricolă” înseamnă, după caz:

a) producția, creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor și deținerea acestora în scopuri agricole;

b) menținerea unei suprafețe agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără nicio acțiune pregătitoare care depășește cadrul metodelor și al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiționalitate; sau

c) efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetației prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puțin o dată pe an pe terenul arabil;

d) efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, prin pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un cosit anual pe pajiștile permanente, potrivit prevederilor legislației specifice în domeniul pajiștilor. În cazul pajiștilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe suprafețele de pajiști permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în derulare în cadrul măsurii 214 „Plăți de agro-mediu” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, activitatea minimă constă în pășunat cu asigurarea unei încărcături de cel puțin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează sau un cosit anual;

e) efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puțin o tăiere anuală de întreținere ori cel puțin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreținere a solului, în cazul viilor și livezilor”.

 

Cap. II: „Dispoziții generale”

Art. 3 prevede următoarele:

„(1) Plafonul național anual care cuprinde plafoanele pentru plățile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) este stabilit în anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

(2) Plățile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) se încadrează în plafonul anual aprobat României cu această destinație de către Comisia Europeană.

(3) Sursa de finanțare pentru plata prevăzută la art. 1 alin. (3) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate anual”.

Art. 4 are următorul conținut:

„(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă care gestionează fondurile Uniunii Europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, respectiv Fondul european pentru garantare în agricultură (FEGA) și fondurile din bugetul național, cu respectarea plafoanelor anuale și a angajamentelor bugetare încheiate sau convenite între Comisia Europeană și Guvernul României, precum și Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR).

(2) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumită în continuare APIA:
a) este instituția responsabilă pentru implementarea schemelor de plăți directe pentru agricultură, având ca sursă de finanțare FEGA, precum și fonduri din bugetul național;

b) utilizează, ca instrument de derulare și gestionare financiara, Sistemul Integrat de Administrare și Control, așa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene și naționale destinate agriculturii pentru plățile prevăzute în cererea unică de plată și pentru control”.

Potrivit art. 5, începând cu 1 ianuarie 2016, beneficiarii ale căror plăți directe depășesc 2.000 euro intră sub incidența prevederilor art. 8 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.