Învestirea cu formulă executorie a contractului de finanțare nerambursabilă. Dreptul de opțiune al reclamantului (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 626/2016

NCPC: art. 116, NCPC: art. 640¹

Obiectul sesizării instanței îl constituie învestirea cu formulă executorie a contractului de finanțare nerambursabilă din 18 decembrie 2014.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 14 decembrie 2015, dată la care Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. fusese modificată de Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, prin introducerea art. 640¹.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 640¹ alin. (2) C. proc. civ. „Cererea de învestire cu formulă executorie se soluționează de judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, după caz, în cameră de consiliu, fără citarea părților. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul creditorului se află în străinătate, creditorul va putea depune cererea de învestire și la judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul său ales”.

Dispoziția legală mai sus redată cuprinde, în prima teză a alineatului al doilea, reglementarea unei competențe teritoriale alternative, în sensul că sunt deopotrivă competente, a soluționa cererea de învestire cu formulă executorie, atât judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului, cât și judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului.

În speța supusă analizei, creditor este A., cu domiciliul în Craiova, iar sediul debitoarei B., se află în București, sector 6, așa cum rezultă din contractul de finanțare nerambursabilă, aflat la fila nr. 4 din dosarul Judecătoriei Craiova.

Prin legea de procedură civilă s-a prevăzut, în alin. (2) a aceluiași articol că, atât judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului cât și judecătoria de la sediul sau domiciliul debitorului, au competență de a învesti cu formulă executorie titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești.

În speță, raportat la textele de procedură menționate, creditorul ar fi avut alegerea între două instanțe deopotrivă competente, respectiv Judecătoria sectorului 6, ca instanță în circumscripția căreia află sediul creditorului și Judecătoria Craiova, unde se află sediul debitoarei.

Prin urmare, operează dispozițiile din art. 116 C. proc. civ., care instituie dreptul reclamantului de a opta în alegerea instanței „Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente”.

Înalta Curte constată că dreptul de opțiune al creditorului a fost exprimat între două instanțe deopotrivă competente teritorial în a soluționa cererea de învestire cu formula executorie, aceasta fiind introdusă pe rolul Judecătoriei Craiova.

Față de cele expuse, Înalta Curte va trimite dosarul Judecătoriei Craiova, în favoarea căreia se va stabili competența de soluționare a cererii, ca urmare a opțiunii creditorului, care a învestit în mod legal această instanță, în raport de dispozițiile art. 640¹ alin. (2) C. proc. civ., cu cererea de învestire cu formulă executorie a contractului de credit.

Sursa informației: www.scj.ro.