Interviul de angajare: „Q&A Despre admiterea în profesiile juridice” – Avocați stagiari (II)
Asociația Studenților în Drept, Universitatea din București, a organizat, în data de 11-12 aprilie 2016, în sala Constantin Stoicescu a Facultății de Drept, Conferința „Q&A Despre admiterea în profesiile juridice”.
În prima parte a conferinței le-au răspuns întrebărilor studenților avocații stagiari Mihai Ioniță, Anca Pascu, Bogdan Vasile și Adrian Tătărușanu. Vă prezentăm, în continuare, un rezumat al experiențelor și cunoștințelor împărtășite de dumnealor cu privire la interviul de angajare:
• Puteți să aplicați pentru un post oricând, chiar dacă nu vedeți un anunț oficial, însă e posibil ca în această situație s-ar putea să fie luată în considerare aplicația dumneavoastră, dar să așteptați o perioadă mai lungă, în măsura în care se va găsi la un moment dat o oportunitate concretă pentru voi.
• La interviu, foarte mulți se timorează, spun «o să mă întrebe tot felul de definiții, eu n-o să-mi amintesc definiția bunurilor mobile sau mai știu eu ce» și se crispează. Realizează că e o cantitate foarte mare de informații și nu știu cum să abordeze problema, nu știu cu ce să înceapă, pe ce să mai arunce un ochi și cred că o să se ducă acolo și că o să fie întrebați exact în legătură cu lucrurile pe care nu le stăpânesc. Nu se întâmplă chiar așa, ceea ce se urmărește la interviuri este raționamentul juridic. Chiar dacă spui oarecum o prostie (ideal este să nu spui o prostie), dar dacă o argumentezi și le explici raționamentul în urma căruia tu ai tras acea concluzie, ești apreciat. La o adică, avocatura, de multe ori, asta presupune: e posibil să ai dreptate, dar e posibil să câștige cel care argumentează mai bine prostia pe care a spus-o. În practică, se mai întâmplă.
• În cadrul interviului apare uneori clasica întrebare «ai tu o întrebare pentru noi?» – un posibil răspuns ar fi «de ce ar trebui să vin la dumneavoastră și nu la firma cutare?». În momentul în care tu le ceri lor argumente are loc o ușoară inversarea a pozițiilor, fiindcă atunci încearcă ei să te convingă pe tine de ar trebui să vii acolo și atunci tu vei fi în situația în care stai și îi asculți.
• Este foarte important să treceți prin mai multe case de avocatură și să vedeți dacă sunteți compatibili cu oamenii de acolo. Gândiți-vă că o să petreceți în respectiva casă de avocatură, în medie, șapte, opt, nouă, zece, unsprezece ore. O să stați destul de mult cu oamenii aceia. Trebuie să puteți să lucrați cu ei, să comunicați cu ei și trebuie să vă facă plăcere să comunicați cu acei oameni. Dacă se stabilesc niște bariere și nu reușiți să vă apropiați de oamenii respectivi, nu puteți să faceți performanță.
• Ajungeți să petreceți foarte mult timp cu colegii de la birou, probabil mai mult timp adunat decât dacă în weekenduri ați sta încontinuu cu familia. Așadar, biroul îți devine un fel de familie surogat și dacă nu vă înțelegeți cu oamenii aceia și nu vă duceți acolo cu plăcere, aveți o perioadă finită de timp în care puteți să faceți asta doar pentru bani. Cât timp puteți petrece, de la șapte, unsprezece, doisprezece ore pe zi, câteodată, dacă e nevoie, și în weekenduri, cu niște oameni care nu sunt o companie plăcută pentru tine?
• Trebuie să țineți cont de faptul că la un interviu, de regulă, sunt mulți candidați. Trebuie să vă remarcați prin ceva, ca în momentul în care au trecut prin fața comisiei 40 de oameni și aceasta se retrage pentru dezbatere să știe că «băiatul cu părul creț sau fata cu rochie roșie a zis așa». Trebuie să își amintească intervievatorul de voi, să lăsați o impresie bună, să ieșiți în evidență cu ceva.
• Contează foarte mult să vă duceți la un interviu relaxați și să puteți să exprimați ceea ce știți, pentru că mai există blocajele de rigoare: copii foarte bine pregătiți care, de obicei, sunt stăpâni pe sine, dar în momentul în care aud că au interviu cu un managing partner se crispează și uită tot, li se golește mintea. Interviurile începute timpuriu, din anul II, III sunt bune, trebuie să fructificați orice experiență de genul acesta. Dacă vă e frică de ceva, să înfruntați chestia aceea.
• Anumite particularități care arată că ați fost dedicați, că ați lucrat anumite lucruri, că ați citit în mod suplimentar, vă pot diferenția de ceilalți oameni. Sunt anumite lucruri pe care le puteți face ca să fiți siguri de reușită. Când am intrat în facultate erau șapte sute cincizeci și ceva de studenți și am zis «cum?! ce o să fac eu ca după patru ani să nu fiu a șapte sute patruzeci și nu știu câta persoană care termină facultatea, ci să fiu cea care e cunoscută pentru x lucru». Iacătă, cumva am început de pe atunci să îmi construiesc în stilul acesta abordarea. E foarte greu să fii tu cel selectat la locul potrivit și să fii pe deplin mulțumit cu viața ta după ce termini facultatea. Trebuie să clădești un pic chestiunea asta – un fel de implicare pentru ca respectivul să vadă că tu chiar îți dorești să fii în locul acela.
