În căutarea dialogului

Așa cum se anunțase, ministrul justiției a lansat luni dezbaterea publică pe tema mult discutatelor ordonanțe.

Tot luni, printr-o postare pe Facebook, președintele Iohannis a cerut Guvernului să retragă ordonanțele, amintindu-i de protestele românilor, scrie News.ro.

„Guvernul nu poate să treacă peste voința cetățenilor, care este suverană. Vocea oamenilor nu mai poate fi ignorată! O democrație solidă este una în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor, doar pentru că dețin, vremelnic, puterea. Solicit Guvernului să abandoneze demersurile privind grațierea și modificarea Codurilor penale. România are doar de pierdut din prelungirea acestei situații, care a scos zeci de mii de români în stradă”, se arată în mesajul președintelui Klaus Iohannis, de pe rețeaua de socializare menționată.

Ministrul Iordache pare decis să continue dezbaterile pe tema ordonanțelor și să corecteze textul acestora în concordanță cu cererile participanților la dezbateri și cu pozițiile magistraților, iar mai apoi, să își asume noile texte ale ordonanțelor sau să le trimită în Parlament.

„Ministrul justiției, Florin Iordache, a susținut la dezbaterea publică organizată luni că niciun om politic nu va beneficia de proiectul de O.U.G. privind grațierea”, scrie Agerpres.

Mediafax redă declarația ministrului Iordache după prima zi de de dezbateri: „Am luat act și vom analiza toate propunerile care au fost făcute. Pentru grațiere, de la început am spus mai multe principii pe care le vom respecta, nu se adresează unor anumite persoane, ci încercăm să redresăm anumite condiții din penitenciare. Nu se adresează criminalilor, violatorilor, faptelor de corupție, recuperarea prejudiciului. În al doilea act am ținut cont de recomandările CCR. (…) Ne dorim niște legi clare, corente, pe care fiecare cetățean, dacă are sau nu pregătire juridică, să le poată respecta. Ăsta e mandatul cu care am venit eu aici, să repar toate aceste lucruri. Actele normative nu se fac pentru politicieni, ci pentru a rezolva politica penală a statului. Nu am avut în vedere o anumită persoană. Actele normative nu vizează persoane sau politicieni. (…) În urma consultărilor de astăzi am niște obsevații, care vreau să fie cuprinse în textul celor două ordonanțe. Rostul consultării este să preia puncte de vedere, o serie de observații am primit de la societatea civilă și de la cetățeni și le vom avea în vedere. Varianta inițială, fără îndoială, va fi amendată. Propunerea pe care o voi face Guvernului va fi propunerea Ministerului Justiției”.

Frământările din justiția românească sunt urmărite cu interes, atât de presa internațională, cât și de oficialii străini. Mediafax redă declarația ministrului francez de externe, Harlem Désir, consemnată la sfârșitul unei întâlniri cu omologul său român, Theodor Meleșcanu: „Raportul MCV este pozitiv, echilibrat, complet și indică clar ultimele etape pentru ca acest mecanism să fie ridicat. Ceea ce este important din punctul nostru de vedere este consolidarea eforturilor angajate de România în ultimii ani în vederea asigurării implementării efective a reformelor pentru ca acestea să devină ireversibile. Cred că este o miză determinantă pentru viitor continuarea întăririi instituțiilor, a statului de drept, a luptei împotriva corupției. Am venit să vă spun și că știm că înțelepciunea, dialogul vor ajuta pentru a se răspunde în mod pozitiv acestui raport al Comisiei Europene”.

O declarație optimistă, benefică României, dar în aceelași timp un apel la dialog adresat celor responsabili de viitorul Justiției, fie ei politicieni, magistrați sau reprezentanți ai societății civile.

Eterna și surprinzătoarea Românie, cu toate intrigile și jocurile din politica dâmbovițeană, este din ce în ce mai ușor de decriptat de analiști, în comparație cu SUA.

Acolo, președintele Trump a suspendat recent, printr-un ordin, intrarea în Statele Unite a cetățenilor din unele țări musulmane și a refugiaților. Motivația președintelui este pe placul americanului de rând: evitarea atentatelor și tragediilor produse de ISIS în capitalele europene.

Dar ordinul președintelui afectează accesul în SUA și a unor oameni de bună-credință, angajați ai unor mari companii multinaționale din IT, cercetători sau oameni de afaceri din state musulmane.

Agerpres, citând AFP, scrie că mai mulți diplomați americani au contestat public ordinul lui Donald Trump. Reacția Casei Albe a fost cât se poate de categorică. „Fie ei acceptă programul, fie pleacă”, a declarat Sean Spicer, purtător de cuvânt al Casei Albe”.

Președintele Trump nu a ezitat chiar să o demită și pe procurorul general interimar al SUA, care s-a opus ordinului său, acuzând-o de trădare. „Donald Trump a demis-o pe șefa interimară a Departamentului de Justiție, Sally Yates. Ea le-a spus avocaților guvernamentali să atace ordinul executiv semnat de Donald Trump, care interzice temporar cetățenilor din șapte țări musulmane să intre în SUA. (…) Analiștii au comparat demiterea procurorului general interimar cu așa-numitul „masacru de sâmbătă noaptea”, când președintele Richard Nixon l-a demis pe procurorul special, Archibald Cox, care se ocupa de investigația Watergate”, notează DC News. Trump își impune punct cu punct programul care l-a urcat în fotoliul de la Casa Albă.

Dacă în urmă cu câteva zile presa internațională nota criticile lui Trump la adresa politicii Germaniei în problema emigrației, acum SUA, alături de Anglia, sancționează banca Germaniei. „Autoritățile americane și britanice au impus luni băncii germane Deutsche Bank o amendă de aproape 630 de milioane de dolari pentru spălare de bani proveniți din Rusia, a anunțat Departamentul de servicii financiare din New York (DFS)”, informează AFP, citată de Agerpres.

America, alături de Anglia, secesionistă dau Germaniei factura și chitanța pentru favorizarea unei părți a capitalului rus.

Bună dimineață!