Greva

Deși nu este marți, ziua de azi a început pentru mulți români foarte prost. La primele ore ale dimineții, România s-a trezit în plin protest al lucrătorilor din domeniul feroviar. Trenuri oprite în gări, derută printre călătorii care trebuiau să prindă alte legături, bilete de tren anulate, întârzieri de câteva ore.

Agerpres citează un comunicat al CFR, potrivit căruia: „protestul are loc în contextul în care administrația și federațiile, sindicatele reprezentative se află deja în negocieri pentru semnarea noului Contractul Colectiv de Muncă 2017 – 2018, negocieri în cadrul cărora conducerea CFR SA a anunțat că în bugetul companiei pentru anul 2017 este inclusă o creșterea a fondului de salarii cu 22,5%, creștere care se va regăsi, în urma negocierilor cu partenerii sociali, în salariile angajaților”.

„Menționăm faptul că administrația a propus partenerilor sociali încheierea unui Acord până la semnarea CCM pentru perioada 2017/2018 pentru a asigura astfel protecție socială angajaților, relații de muncă echitabile, precum și un cadru normal și legal de funcționare a companiei după expirarea pe 21 martie 2017 a contractului colectiv de muncă”, mai informează CFR SA, notează Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al CFR SA, Oana Brânzan, citată de Agerpres, declara în cursul dimineții: „Protestul spontan al unor angajați feroviari a încetat pe trei regionale – Craiova, Cluj și Iași – un număr de 114 trenuri fiind în continuare oprite în stații”.

Haosul de la CFR pornește de la bani, iar negocierile abia au început.

Ieri, Curtea Constituțională a României ar fi trebuit să se pronunțe în cazul sesizării Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. CCR a amânat, pentru 4 aprilie, pronunțarea în acest caz.

„S-a amânat pe 4 aprilie pentru că nu am reușit să ajungem la o soluție. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluții; niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională și acum ne-am cam apropiat de două variante și va fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluție pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, este declarația președintelui CCR, Valer Dorneanu, consemnată de Agerpres.

Ziarul Financiar notează o ultimă decizie a ÎCCJ: „Înalta Curte de Casație și Justiție a decis marți rejudecarea dosarului prin care Vodafone contestă o amendă de 120 mil. lei dată de Consiliul Concurenței, după șase ani de luptă în instanță, potrivit unei decizii irevocabile luată de ÎCCJ”.

Agerpres scrie despre vizita de astăzi a ministrului justiției din România, Tudorel Toader, la Bruxelles, vizita a inclus și participarea la Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (Comisia LIBE) a Parlamentului European, precum și discuții cu comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jurova.

„Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, la Bruxelles, că O.U.G. nr. 13 nu a fost o problemă în sine, societatea reacționând la faptul că actul normativ a fost adoptat seara, ceea ce e „foarte nefiresc”, notează Agerpres.

„Ordonanța în sine nu a fost o problemă, problema a fost poate de procedură, cum și când a fost adoptată. Societatea a reacționat la faptul că ordonanța a fost adoptată la 10 – 11 seara, ceea ce e foarte adevărat și foarte nefiresc. Numai că Guvernul putea să lase ordonanța să intre în vigoare în ziua în care a publicat-o în Monitorul Oficial. Guvernul a dat un termen de 10 zile ca ordonanța să intre în vigoare, de unde, personal, am bănuit mai degrabă o lipsă de abilitate în tehnica legislativă decât un gând de a legifera în fapt de seară”, a declarat ministrul Tudorel Toader, potrivit Agerpres.

Ministrul Toader s-a referit și la ancheta DNA declanșată după adoptarea O.U.G. nr. 13. În acest sens, potrivit Agerpres, ministrul Toader a arătat: „CCR a dat o decizie care mie, ca fost judecător, îmi place foarte mult, o decizie de principiu, prin care a statuat că legiuitorul ordinar sau delegat are competența să aprecieze oportunitatea unei legiferări, că procurorul nu are competența să urmărească penal pe miniștrii care au libertatea să aprecieze când și cum adoptă un act normativ (…) și, prin decizia pe care a dat-o, CCR a statuat că a existat un conflict juridic. Important este ceea ce a statuat pentru viitor – că procurorul nu poate ancheta pe viitor miniștrii care adoptă acte normative”.

Deși a trecut destul de mult timp de la incendiul de la Colectiv și de la morțile tragice ale supraviețuitorilor prin spitalele românești și străine, procesele, deschise în cazul Colectiv, continuă.

„Mai mulți avocați care reprezintă victimele incendiului de la Colectiv au solicitat marți, la Judecătoria Sectorului 4, introducerea ca părți responsabile civilmente a Ministerului Sănătății și statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, pentru a putea fi acoperite daunele pe care instanța le va stabili la finalul procesului”, anunță Agerpres.

Avocatul Poporului anunță că: „va efectua o anchetă în cazul deținutului de la Penitenciarul Rahova, care s-a sinucis în urma refuzului conducerii unității de detenție de a-i permite să asiste la înmormântările soției, copilului și fratelui său”, notează Agerpres.

Tot Agerpres citează un comunicat al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), în care se arată că: „Nu se confirmă existența unei legături între neacordarea unei învoiri și presupusa sinucidere a unui deținut de la Penitenciarul Rahova”.

Zilele trecute scriam despre un joc, „Balena albastră”, care împinge adolescenții est-europeni și din Rusia la suicid. Azi, Mediafax prezintă cazul unei tinere de 19 ani, instituționalizată la Complexul de Servicii „Măgura“ Codlea, care a fost împinsă la sinucidere.

„România este tulburată, de câteva zile, de un joc neobișnuit, periculos, inventat de un rus, care se presupune că a dus până acum la moartea a 130 de copii, în țările ex-sovietice. „Balena Albastră” este jocul despre care se presupune că îndeamnă jucătorii la sinucidere. Prima presupusă „victimă“ din România a acestui joc malefic a fost o tânără de 19 ani, din Codlea, urmată de cinci elevi din Iași și, recent, de o copilă de 13 ani din Timișoara”, se arată într-un comunicat al DGASPC Brașov, semnat de directorul general al instituției, Gheorghe Durnă, citat de Mediafax.

„Tânăra susține că a primit, cu această ocazie, pe telefonul mobil, un cod de acces, urmat de o hartă cu locația ei și o îndrumare spre o anumită stradă din localitate, unde ar fi fost în siguranță. În acel moment, fata s-a speriat, și-a deconectat telefonul și a anunțat conducerea centrului, care, la rândul său, a sesizat secția de poliție din localitate, care a demarat cercetări în acest caz”, mai scrie Mediafax, citând comunicatul respectiv.

În final, vă prezentăm o situație fără precedent în istoria Europei. Ministerul Apărării din Polonia a sesizat luni secția militară a Parchetului Național cu privire la faptul că îl suspectează pe Tusk, prim-ministru la data accidentului, de „abuz de încredere în relațiile externe”.

„Ministrul apărării polonez, Antoni Macierewicz, l-a acuzat pe președintele Consiliului European, compatriotul său, Donald Tusk, că a colaborat cu președintele rus, Vladimir Putin, pentru a leza interesele Poloniei, în legătură cu accidentul aviatic din aprilie 2010 de la Smolensk, în care și-au pierdut viața șeful de atunci al statului polonez, Lech Kaczynski, și alți 95 de oficiali, transmite marți Reuters”, scrie Cotidianul.

Seară frumoasă!