Dreptul urbanismului - Editia a V-a

Cuprins:

LISTA DE
ABREVIERI

CUPRINS

Prefata la editia a
V-a

Prefata la editia a
IV-a

Prefata la editia a
III-a

Capitolul I - INTRODUCERE

1. Aparitia si dezvoltarea conceptului de urbanism

2.
Urbanismul modern: finalitati, metode, cadru de afirmare

2.1.
Dezvoltarea spatiala - concept european fundamental

3.
Aparitia reglementarilor juridice privind urbanismul

3.1.
Necesitatea unei "politii" speciale de urbanism

3.2.
Constituirea dreptului urbanismului

4.
Formarea istorica a dreptului urbanismului in Romania

4.1.
Etapa premergatoare

4.2.
Epoca primelor reglementari moderne in materia constructiilor

4.3.
Aparitia reglementarilor de urbanism

4.4.
Perioada "urbanismului planificat"

4.5.
Constituirea dreptului roman al urbanismului

4.5.1. O
legislatie "de intersectie"

4.5.2. O
legislatie in tranzitie

4.5.3.
Concluzii

Capitolul II - OBIECTUL,
SCOPUL, TEHNICILE, LOCUL  IN CADRUL
SISTEMULUI JURIDIC, CARACTERISTICILE, PRINCIPIILE, FUNCTIA SI DEFINITIA
DREPTULUI URBANISMULUI

1.
Elemente definitorii

1.1
Obiectul dreptului urbanismului

1.2.
Scopul dreptului urbanismului

1.3.
Tehnicile dreptului urbanismului

1.4.
Campul de aplicare al dreptului urbanismului

1.4.1.
Campul spatial de aplicare

1.4.2.
Campul material de aplicare

1.4.3.
Controlul aplicarii legislatiilor invecinate

1.5.
Indicatorii urbanistici

2. Locul
dreptului urbanismului in cadrul sistemului juridic general

2.1.
Dreptul urbanismului si dreptul amenajarii teritoriului

2.2.
Dreptul urbanismului si dreptul constructiei

2.3.
Dreptul urbanismului si dreptul mediului

2.4.
Dreptul urbanismului si dreptul privat

2.5.
Dreptul urbanismului si politica orasului

2.6.
Conexiuni cu dreptul arhitecturii

2.7. Legaturi
cu dreptul energiilor regenerabile

2.8.
Diversificarea dreptului urbanismului

3.
Caracteristicile dreptului urbanismului

3.1. Un
drept in miscare

3.2. Un
drept (aparent) "discriminatoriu"

3.3. Un
drept teritorializat

3.4. Un
drept "exploziv"

3.5. Un
drept complex

3.6. Un drept conflictiv, care pune fata in fata diversi actori
si adesea in situatii conflictuale: serviciile statului, proprietarii solului,
constructorii, tertii, asociatiile neguvernamentale etc. Ca atare, se ridica
problema stabilirii de mecanisme de concertare prealabila a luarii deciziilor,
in cadrul carora diferitii parteneri sa-si poata prezenta punctele de vedere si
gasi cai de intelegere, iar in plan mai larg se ridica problema participarii
publicului prin informarea si consultarea adecvate, in cadrul unor proceduri
specifice.

3.7. Un drept patrimonial, in
cadrul caruia se confrunta doua moduri, doua ipostaze de manifestare a
proprietatii: in interesul comun si, respectiv, in interesul particular.
Totodata, interesul economic care impune gestiunea rationala si rentabila a
spatiului, contravine adesea interesului protectiei mediului, calitatii vietii,
aspectului estetic care impun limite amenajarii.

4.
Dreptul urbanismului si drepturile omului

4.1.
Dreptul de proprietate si servitutile de urbanism in jurisprudenta CEDO

4.2.
Dreptul de proprietate si servitutile de urbanism in jurisprudenta Curtii
Constitutionale a Romaniei

4.3.
Dreptul la oras

4.4.
Dreptul la locuinta

4.5.
Dreptul la mediu (urban) de calitate

5.
Principiile dreptului urbanismului

5.1.
Principiul-obiectiv al dezvoltarii durabile

5.2.
Principiile autonomiei locale, parteneriatului si descentralizarii serviciilor
publice

5.3.
Principiul realizarii echilibrului intre cerintele de urbanism si protectia
drepturilor persoanelor

5.4.
Principiul echilibrului intre amenajare urbanistica si protectia mediului

5.5.
Principiul (dreptul) informarii si participarii publicului la luarea deciziei
in materie de urbanism

5.5.1.
Informarea si participarea publicului la luarea deciziei in materie de urbanism
via dreptul mediului

5.5.2.
Transparenta in procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii

5.5.2.1.
Informarea si participarea publicului in procedura de autorizare a lucrarilor
de constructie

6.
Functia dreptului urbanismului

7.
Definitie

Capitolul III - IZVOARELE
DREPTULUI URBANISMULUI

1. Norme
internationale

2. Norme
unionale europene

3.
Izvoare interne

4.
Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei (SDTR)

Capitolul IV - INSTITUTIILE
URBANISMULUI

1.
Aparitia si evolutia preocuparilor administratiei publice in materie de
urbanism

2.
Administratia publica centrala responsabila cu problemele urbanismului

3.
Atributiile administratiei publice locale

3.1.
Atributii specifice stabilite prin Legea nr. 350/2001

3.1.1.
Atributii specifice ale administratiei publice judetene

3.1.2.
Atributii specifice ale administratiei publice locale

4.
Structura institutionala a activitatii de amenajare a teritoriului si de
urbanism

5.
Comisia Nationala de Dezvoltare Teritoriala (C.N.D.T.)

6. Inspectoratul
de Stat in Constructii (I.S.C.)

7.
Centrul National pentru Asezari Umane (Habitat)

8.
Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR)

9.
Registrul Urbanistilor din Romania (RUR)

10.
Asociatia Profesionala a Urbanistilor din Romania (APUR)

11.
Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti (C.P.U.M.B.)

12.
Consiliul Interministerial de Avizare Lucrari Publice de Interes National si
Locuinte (CIALPINL)

13.
Structuri internationale

13.1.
Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (ONU-Habitat)

13.2.
Forumul urban mondial (FUM)

Capitolul V - PLANIFICAREA
SI REGULAMENTELE  DE URBANISM

1.
Planificarea de urbanism

1.1.
Planul urbanistic general (PUG)

1.2.
Planul urbanistic zonal (PUZ)

1.3.
Planul urbanistic de detaliu (PUD)

1.4. PUG
si PUZ in zona de coasta a Marii Negre

1.5.
Documentatiile de urbanism derogatorii

1.6.
Cateva concluzii

2.
Regulamentele de urbanism

2.1.
Regulamentul general de urbanism (R.G.U.)

2.2.
Regulamentele locale de urbanism

2.3.
Regulamentul-cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
(RCU-RBDD)

3.
Initierea si finantarea activitatilor de elaborare a documentatiilor de
urbanism

4.1.
Alte probleme

Pagina 1 din 3

Pagina urmatoare