Curtea Europeana a Drepturilor Omului - 50 de ani de existenta (1959-2009)

Cuprins:

CAPITOLUL I. EVOLUŢII ŞI REFORME ÎN ACTIVITATEA

CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR

OMULUI

1. Un sistem într-o evoluţie constantă

2. Organizarea, procedura şi optimizarea activităţii Curţii 10

3. Simplificarea şi accelerarea procedurilor Curţii,

precum şi întărirea cooperării cu Statele părţi la

Convenţie

3.1. Recomandarea din 12 mai 2004 a Comitetului de

Miniştri al Consiliului Europei privind obligaţiile

Statelor membre de a institui şi pune în aplicare

căi de atac naţionale eficace, în aplicarea Art. 13

şi 35 din Convenţie

3.2. Jurisprudenţa CEDO şi măsurile Consiliului

Europei relative la obligaţia instituirii recursului

intern şi la eficacitatea acestuia

4. România şi remediile naţionale efective

5. Unele date de sinteză din statistica judiciară a Curţii

CAPITOLUL II. TENDINŢELE, PRINCIPIILE ŞI

CARACTERELE GENERALE ALE

JURISPRUDENŢEI CURŢII EUROPENE A

DREPTURILOR OMULUI (1959-1998 şi

1998-2008)

A. Tendinţele majore ale jurisprudenţei CEDO

1. Marile constante ale jurisprudenţei în cei 50 de ani

de activitate

1.1. Tendinţa spre conservatorism şi prudenţă

(excesivă)

252

1.2. Tendinta spre fermitate şi rigoare, caracterul

viu şi concret al interpretării şi aplicării

Convenţiei

1.3. Păstrarea constantelor jurisprudenţei

2. Jurisprudenţa Curţii (1998-2008) - continuitate sau

schimbare?

2.1. Continuitatea – cerinţa majoră de autoritate,

securitate juridică şi credibilitate a Curţii

2.2. Schimbarea- obiectiv necesar impus de

dinamica realităţilor europene

3. Reforma continuă a procedurilor Curţii – cerinţa

majoră a noilor realităţi din Europa

B. Principiile generale de interpretare a Convenţiei

reflectate în jurisprudenţa Curţii

B.I. Conceptele amplificatoare care au extins domeniile

Convenţiei

1. Interpretarea progresistă

1.1. Preeminenţa dreptului

1.2. Autonomia termenilor şi spiritul general al

economiei Convenţiei

1.3. Principiul nediscriminării (enunţat de Art. 14 al

Convenţiei şi de alte texte)

1.4. Interpretarea strictă a restricţiilor

1.5. Speranţă legitimă

2. Interpretarea evolutivă

2.1. Revirimentul jurisprudenţei şi limitele

interpretării evolutive

2.2. Evoluţia semnificativă a jurisprudenţei Curţii

B.II. Conceptele moderatoare

1. Marja naţională de apreciere

2. Principiul proporţionalităţii

2.1. Proporţionalitatea - element de control al marjei

naţionale de apreciere

2.2. Proporţionalitatea - instrument de calificare

3. Concluzii

C. Principalele caracteristici ale evoluţiei

jurisprudenţei Curţii (1998-2008)

1. Subsidiaritatea.

2. Obligaţiile pozitive

3. Dreptul la un proces echitabil

4. Dreptul de liber acces la justitie şi bună credinţă

5. Egalitatea de mijloace şi dreptul la apărare

D. Deciziile „constituţionale” de principiu, Convenţia şi

Dreptul Uniunii Europene

1. Deciziile constituţionale

2. Convenţia şi Dreptul Uniunii Europene

Pagina 1 din 2

Pagina urmatoare