Conflict individual de muncă. Norma specială prevazută de art. 127 NCPC

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 466/2016

NCPC: art. 127, L 62/2011: art. 1, L 62/2011: art. 210

Investită cu soluționarea conflictului negativ de competență privind pe reclamanții A.A. și B.B., Înalta Curte va constata că, în cauză, competența soluționării cauzei revine Tribunalului Bacău pentru considerentele ce succed:

Litigiul de față, având ca obiect cererea formulată de reclamanții A.A. și B.B., în contradictoriu cu persoanele juridice angajatoare, are caracterul unui conflict individual de muncă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1 lit. n) și p) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

Se reține că, în materia conflictelor individuale de muncă, sunt relevante pentru stabilirea competenței, dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, potrivit cărora „Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.

Având în vedere locul de muncă, dar și domiciliul reclamanților A.A. și B.B., se află în localitatea Bacău, județul Bacău, rezultă că revine Tribunalului Bacău competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Problema pe care o ridică conflictul de competență este dacă, față de norma generală, cuprinsă în textele legale mai sus menționate și de competența care derivă din acestea, sunt incidente în speță dispozițiile speciale, derogatorii de la dreptul comun, cuprinse în art. 127 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, dacă un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Înalta Curte retine că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează o normă specială ce se aplică în situația în care una dintre părți, fie reclamant, fie pârât, este judecător, asistent judiciar sau grefier la instanța competentă să judece cauza sau procuror, pe lângă aceeași instanță.

Fiind vorba despre o normă cu caracter special, ea este de strictă interpretare și nu poate fi supusă, prin urmare, unei interpretări extensive.

În cauză, se reține că, reclamanții A.A. și B.B. au calitatea de personal contractual în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, astfel că ipoteza normei cuprinsă în art. 127 C. proc. civ. nu le este aplicabilă, deoarece aceștia nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute în mod restrictiv de aceste prevederi.

În consecință, dispozițiile art. 127 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, astfel că, în raport cu prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011, competența de soluționare a cauzei în ce îi privește pe reclamanții A.A. și B.B. aparține Tribunalului Bacău.

Sursa informației: www.scj.ro.