CCR: şedinţa publică din 16.12.2014

17 dec. 2014
Vizualizari: 2528

Despre

  • Curtea Constituţională
  • Excepţii de neconstituţionalitate
  • Codul penal
  • Codul de procedură civilă

Pe lista de ședință a Curții Constituționale (ședința publică din data de 16.12.2014) s-au aflat importante excepții de neconstituționalitate, printre care și excepții referitoare la dispoziții din Codul de procedură civilă și Codul penal.

În acest articol, vom prezenta principalele excepții de neconstituționalitate aflate pe respectiva listă.

În ceea ce privește Codul penal, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate cu referire la art. 6 alin. (1), în Dosarul nr. 397D/2014, art. 336 alin. (1) și (3), în Dosarul nr. 317D/2014 și art. 159 alin. (3), în Dosarul nr. 552D/2014.

Art. 6 alin. (1) dispune următoarele: când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

Art. 336 alin. (1) și (3) prevăd: (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 159 alin. (3) prevede faptul că împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.

De asemenea, referitor la Codul de procedură civilă au fost ridicate excepții de neconstituționalitate în legătură cu art. 194 alin. (1) lit. e) și art. 205 alin. (2) lit. d), în Dosarul nr. 171D/2014), art. 486 alin. (3), în Dosarul nr. 690D/2014 și art. 488, în Dosarul nr. 689D/2014.

Art. 194 alin. (1) lit. e) dispune că arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător.

Art. 205 alin. (2) lit. d) stipulează faptul că dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător.

Cu privire la art. 486 alin. (3) vom face următoarele mențiuni: această dispoziție prevedea că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile. Însă, prin D.C.C. nr. 462/2014, a fost admisă excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3), precum și în art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs prin avocat.

Următorul articol din Codul de procedură civilă, care face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, este art. 488. Astfel sunt supuse dezbaterii alin. (1) și (2) din articolul în cauză. Acestea prevăd următoarele:

(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:

1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii;

4. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;

5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

(2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deși au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

Curtea a fost sesizată să se pronunțe în legătură cu excepțiile de neconstituționalitate privind următoarele dispoziții din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal: art. 4 și art. 5, în Dosarul nr. 397D/2014, art. 16 alin. (1), în Dosarul nr. 442D/2014; de asemenea art. 4 în Dosarul nr. 685D/2014, nr. 692D/2014, nr. 708D/2014, nr. 747D/2014, nr. 752D/2014 și nr. 753D/2014.

De asemenea, în ceea ce privește Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate referitoare la art. 7 alin. (3), în Dosarul nr. 689D/2014.

Au mai fost ridicate excepții și cu privire la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor [art. 527 alin. (2), în Dosarul nr. 119D/2014] și O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (art. 16, în Dosarul nr. 946D/2014).

De asemenea, au făcut obiectul discuțiilor din ședință și excepțiile de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile unor acte normative care nu mai sunt în vigoare. Ne referim la vechiul Cod civil (art. 1391 – art. 1398) și vechiul Cod de procedură penală [art. 2781 alin. (10)].

Excepții de neconstituționalitate s-au ridicat și cu privire la alte acte normative, dintre care menționăm următoarele:

– Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România;

– Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1588/2007;

– Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;

– Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;

– Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

– Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ;

– Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitatea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

– O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

De asemenea, pe aceeași listă de ședințe, apar și dosarele în pronunțare din ședința publică din data de 16.12.2014, dosare în care s-au ridicat excepții de neconstituționalitate privind mai multe dispoziții legale, după cum urmează:

Art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și private a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Stratului;

Art. 14 alin. (3) și art. 16 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind CSM;

Art. 2711 și art. 2712 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

Art. 1 – art. 4, art. 7 și art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Sursa: Comunicatul de presă al Curții Constituționale din 16.12.2014.

CCR: ședința publică din 16.12.2014 was last modified: decembrie 17th, 2014 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.