Aranjamente

Intrăm într-o nouă săptămână. Ne apropiem rapid de 1 februarie, iar România nu are încă buget, deși putea fi votat din luna decembrie. Convocarea CSAT, programată pentru mâine, ar putea da undă verde trimiterii bugetului în Parlament. Este evident că reducerile de buget de la Servicii și de la Administrația prezidențială ar putea genera discuții în CSAT, discuții pe tema bugetelor instituțiilor menționate și, în consecință, o posibilă nouă formulă de buget.

În timp ce Parlamentul așteaptă bugetul, ministrul justiției lansează dezbaterile publice pe tema ordonanțelor privind grațierea și amnistia, precum și modificări ale Codurilor penal și de procedură penală.

În weekend s-a discutat despre o limitare a accesului publicului și al presei la dezbateri, motivate de dimensiunea prea mică a sălii de conferință aleasă de organizatorii dezbaterilor.

Agerpres scrie că: „Ministrul justiției, Florin Iordache, a precizat sâmbătă că la dezbaterea publică organizată luni de Ministerul Justiției pe proiectele de O.U.G. privind grațierea și modificarea Codurilor penale, reprezentanții presei vor avea acces, fie că s-au înscris sau nu, la eveniment”.

Ordonanțele stârnesc, încă, numeroase comentarii și discuții în mediul virtual. De asemenea, sunt anunțate noi mitinguri de protest.

Situația din penitenciarele românești nu este deloc roz, iar supraaglomerarea ne poate costa scump.

DC News scrie că: „Guido Raimondi, președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), recomandă României să ia exemplul Italiei pentru rezolvarea problemelor din penitenciare”. Afirmația a fost făcută vineri, 27 ianuarie, în discursul din cadrul ceremoniei oficiale de început de an judiciar.

În discusul său, președintele CEDO, s-a referit și la situația din România, notează DC News: „Mai întâi, în privința Ungariei și României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, această situație vizând cauze legate de condițiile de detenție. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că au intrat sub incidența articolului 3 din Convenție, dar sunt cazuri care se repetă, ceea ce reflectă dificultăți sistemice și structurale și cer găsirea unor soluții interne. Totuși, suntem cu toții conștienți că nu există un leac miraculos imediat pentru aceste situații, nici în țara vizată, pentru care rezolvarea acestor probleme implică măsuri politice și bugetare considerabile, nici la Strasbourg”.

O situație, aparent fără ieșire, dar în care președintele CEDO oferă României exemplul grațierilor din Italia. Grațierile nu vor putea rezolva problemele din penitenciare, dar un dialog al magistraților și al Parlamentului ne poate oferi o soluție pe temen lung pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Deocamdată, România pierde pe bandă rulantă procesele în care statul român este chemat în judecată de către foști deținuți sau persoane anchetate din România pentru condițiile din penitenciare. Universul Juridic publică periodic hotărârile CEDO pronunțate împotriva României.

Actualitatea externă este deschisă de recentul dialog al premierului englez cu Donald Trump, care, dincolo de termenii viitoarei colaborări post Brexit dintre Anglia și SUA, ne oferă răspuns la o altă întrebare vehiculată în spatial public: „Ce viitor are NATO în era Trump?”

„Premierul britanic, Theresa May, spune că președintele american, Donald Trump, cu care s-a întâlnit vineri la Washington, a confirmat că „susține 100% NATO”, notează DC News.

De altfel, „Președintele american Donald Trump a semnat sâmbătă un ordin către șefii de stat major interarme prin care le cere să prezinte în termen de 30 de zile un plan pentru înfrângerea Statului Islamic (SI)”, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Președintele Donald Trump a interzis intrarea refugiaților sirieni în Statele Unite pe termen nelimitat, ca parte a unor noi măsuri de a „menține teroriștii islamici radicali în afara SUA”. El a semnat un ordin executiv amplu, care prevede și suspendarea timp de patru luni, pentru toate programele de imigrare”, relatează BBC, citat de Mediafax.

News.ro scrie și despre prima convorbire telefonică a președintelui SUA cu omologul său rus.

„Președintele a vorbit în favoarea stabilirii unei coordonări reale a acțiunilor ruse și americane, care vizează distrugerea Statului Islamic și a altor grupări teroriste din Siria”, se arată în comunicatul Kremlinului. De asemenea, cei doi lideri au acceptat să stabilească o cooperare „asemănătoare unor parteneri” atunci când vine vorba de probleme globale precum criza ucraineană, programul nuclear iranian, conflictul israeliano-arab și tensiunile din peninsula Coreeană”, se arată în relatarea News.ro, bazată pe surse Reuters și comunicate ale Kremlinului.

Trump dorește și o întărire a relațiilor cu Japonia. „Președintele american, Donald Trump, a reafirmat angajamentul ferm al SUA pentru securitatea Japoniei în cadrul unei discuții telefonice cu premierul nipon, Shinzo Abe, potrivit unui comunicat al Casei Albe”, scrie AFP, citată de Agerpres.

Întreaga politică a lumii se reașează după victoria lui Trump în cursa electorală din SUA. Anglia caută noi parteneri economici și militari în afara spațiului UE. După întâlnirea cu președintele SUA, Theresa May, premierul britanic, a mers la Ankara. „Premierul Binali Yildirim a anunțat sâmbătă după-amiază că Marea Britanie și Turcia au de gând să semneze un acord de liber schimb imediat ce britanicii părăsesc UE. Anunțul are loc după o primă discuție purtată de prim-ministrul Theresa May cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan”, transmite Reuters, citată de News.ro.

Ultima știre vine din Ungaria, acolo unde, atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump sunt așteptați  în luna februarie.

„Președintele rus, Vladimir Putin, este așteptat la Budapesta pe 2 februarie pentru a se întâlni cu premierul ungar Viktor Orban în vederea consolidării legăturilor între cele două țări, a anunțat joi guvernul ungar”, relatează AFP, citată de Agerpres.

Agerpres scrie despre colaborarea ruso-ungară: „Ungaria și Rusia sunt legate de peste doi ani printr-un contract controversat pentru construcția de către Rusia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Paks, în apropiere de Budapesta, în valoare de 12 miliarde de euro dintre, 10 miliarde împrumutate de Rusia. (…) Comisia Europeană a deschis la sfârșitul lui 2015 o investigație amănunțită pentru a vedea dacă acest proiect, atribuit fără licitație, este viabil din punct de vedere economic și conform cu normele existente în materie de concurență. Construcția ar urma să înceapă în 2018 și primul reactor ar trebui să intre în funcțiune în 2023”.

Lipsită de resurse naturale semnificative, dependentă de petrolul și gazul rusesc, Ungaria caută rezolvarea necesarului de electricitate prin construcția noii centrale nucleare cu ajutorul financiar al Rusiei, un partener din afara UE.

Bună dimineața!