Filosofia dreptului sau dreptul ca filosofie

Aceasta lucrare, in cadrul PREMIILOR STIINTIFICEale Uniunii Juristilor din Romania, Societatii "Titu Maiorescu" si ale revistelor "Dreptul" si "Palatul de Justitie"pe anul 2010, a obtinul PREMIUL "MIRCEA DJUVARA"

Prof. univ. dr. ION CRAIOVAN este licentiat in Drept, licentiat in Filosofie si doctor in Drept al Universitatii din Bucuresti, fiind in prezent rectorul onorific al Universitatii "George Baritiu" din Brasov. A publicat mai multe lucrari, intre care: Itinerar metodic in studiul dreptului (1992); Finalitatile dreptului (1995); Concepte fundamentale in teoria generala a dreptului (1996); Introducere in filosofia dreptului (1998); Doctrina juridica (1999); Metodologie juridica (premiul "Mircea Manolescu" - 2005 acordat de catre "Asociatia Juristilor din Romania"); Tratat de teoria generala a dreptului (2007) s.a. In calitate de membru al "Asociatiei Internationale de Filosofie a Dreptului si Filosofie Sociala", a participat la mai multe reuniuni stiintifice, unde a prezentat comunicari stiintifice: Islanda (1993); Italia (1995); Argentina (1997); S.U.A. (1999); Suedia (2003); China (2004); Spania (2005); Coreea de Sud (2008 ) s.a.

In volumul de fata, autorul propune o viziune referentiala complexa asupra filosofiei dreptului - care are vocatia sa exploreze identitatea, temeiul, natura profunda, sensul, dezirabilitatea, universalitatea, locul si rolul dreptului in raport cu conditia umana si lumea -, configurata prin atragerea si conjugarea in campul reflectiei acesteia a marilor paradigme filosofice cu privire la ceea ce este filosofia, a doctrinei juridice exemplare, a experientei istorice a diverselor tipuri de drept, de o maniera neinfailibila, pluralista, deschisa, apta de critica si controversa,  mereu perfectibila.

Autorul pledeaza pentru faptul ca interogatiile filosofice fundamentale referitoare la: ratiune, libertate, adevar, dreptate, bine, om, la marile domenii filosofice referitoare la cunoasterea stiintifica (epistemologia), la lumea valorilor (axiologia), la reflectia asupra actiunii eficiente (praxiologia), fac parte, in intruchipari specifice, din lumea juridica, iar raspunsul contemporan la acestea "controleaza" de o maniera decisiva demersul juridic teoretic si practic. In absenta acestei viziuni complexe, rod al eforturilor comune ale filosofilor si juristilor, apta sa instituie repere cardinale pentru actiunea sociala, dreptul poate fi manipulant, arbitrar, patologic, instrument normativ de tortura in viata sociala, plasandu-se in afara rostului sau omenesc.